Untitled Document

Istoria comunei Ciupercenii Noi este strâns legată de luptele care s-au dat pe Valea Dunării în războiul de independenţă din 1877. Mulţi ostaşi care luptaseră împotriva turcilor dar şi văduvele celor căzuţi pe câmpul de luptă au fost împroprietăriţi cu loturi de pămînt din moşia Ciuperceni, prin punerea în aplicare a legii agrare. Astfel în 1878 ia naştere satul Smîrdan şi în 1891 satul Ciupercenii Noi. Iniţial s-a dorit ca al doilea sat să se numească Rahova, pentru a aminti de luptele purtate pe acel camp de bătălie, dar apoi s-a optat pentru denumirea de Ciupercenii Noi. Totuşi, locuitorii comunei au păstrat şi această denumire, astfel încât satul este numit, uneori, şi Racova. Din 1908 localitatea primeşte statut de comună, care înglobează cele două sate, cu numele de Ciupercenii Noi. La mai bine de un secol de la înfiinţare, comuna se află în plină dezvoltare. Investiţiile realizate aici, în special în ceea ce priveşte utilităţile, oferă locuitorilor perspectiva unei vieţi în conformitate cu standardele moderne.


În fiecare an, în mijlocul lui octombrie comuna se îmbracă în sărbătoare. Localnicii din Ciupercenii Noi şi oaspeţii lor serbează zilele comunei. Timp de două zile , evenimentul reuneşte mulţi olteni de pe Valea Dunării care petrec alături de vecinii lor de  peste  Dunăre,  din  Bulgar- ia. Ingredientele principale ale petrecerii sunt voia bună, muzica populară şi ciorbele pescăreşti, pe care localnicii le prepară după reţete vechi, din moşi strămoşi.

La Ciupercenii Noi tradiţia te mâncărurilor pescăreşti are rădăcini într-una dintre îndeletnicirile de bază ale localnicilor - pescuitul. Amplasată în Lunca Dunării, comuna se află într-o arie naturală de o mare varietate ce cuprinde bălţi, mini ostroave şi canale presărate cu stufăriş şi vegetaţie acvatică. Cel mai important luciu de apă este Balta Arceru cu o suprafaţă de peste 200 de ha unde se poate practica pescuitul sportiv. Zona este foarte cunoscută de cei care sunt pasionaţi de pescuit, deoarece aici se poate prinde crap, ştiucă, babuşcă, biban, roşioară sau plătică.

Localitatea este privilegiată din punct de vedere ecoturistic deoarece în apropiere se află rezervaţia ornitologică Ciuperceni. Fiind singura zonă neîndiguită de pe Valea Dunării, aici şi-au găsit refugiul şi cuibăresc an de an sute de păsări, unele adevărate rarităţi. Cei interesaţi de ornitologie pot întâlni aici egrete, pelicani, berze negre, cormorani sau ţigănuşi. Toate aceste specii găsesc în zonă habitatul ideal în care bălţile alternează cu păşuni, zăvoaie, păduri de plop şi de salcâm. Pentru frumuseţea locurilor, bogăţia şi raritatea speciilor de păsări întălnite aici, Rezervaţia ornitologică de la Ciuperceni a fost declarată în anul 2000 arie protejată.